
Astazi am facut o scurta pauza de la muncile pe care am inceput sa le
prestez zilnic si m-am gandit sa ma uit la un documentar. Nu regret
pentru ca am invatat inca ceva despre modul in care Belgia ( ca alte
puteri coloniale ) a ajuns ceea ce este astazi, dand lectii de
moralitate ”salbaticilor” mai de la est de Europa.
44 de ani a tinut domnia lui Leopold al doilea, din 1865-1909. Timp in
care Congo cu o populatie de 20 de milioane de suflete, a devenit
cel mai mare lagar de munca fortata din lume la acea vreme. La
sfarsitul domniei lui Leopold, Congo a ramas cu doar 10 milioane de
locuitori. Un genocid care a construit Belgia si multe din
monumentele pe care le vedem acum ca fiind emblematice pentru acea
tara dar si pentru Uniunea Europeana.
Leopold al II-lea a cerut aceasta tara de la puterile Europei si
puterile coloniale, ”pentru a o civiliza” si pentru a aduce
crestinatatea in acele locuri. Cand decizia a fost luata la Berlin,
nici un reprezentant al tarii africane nu a fost prezent.
Daca in mod normal o provincie care era colonizata si modernizata,
producea venit, acest venit fiind impartit cu bastinasii, Leopold
era convins ca acea provincie trebuie sa produca EXCLUSIV pentru tara
care a colonizat-o. Insa acest aspect a avut mare grija sa il ascunda
sub imaginea de filantrop pe care si-a construit-o. Mult timp a
trecut pana ca europanii sa afle ororile care aveau loc in provincia
condusa de unul din membrii de vaza ai casei Saxe-Coburg Gotha.
Atrocitatile au inceput in momentul in care a fost produs in Europa
prima anvelopa. Cererea de cauciuc a explodat atunci, iar Leopold
al II-lea avea sub ordine una din cea mai bogata tara in acest
material. In acel moment, in Congo drepturile bastinasilor au fost
abolite. Pamanturile au revenit sub strictul control al statului.
Pentru a nu face risipa de gloante, fiecare ofiter belgian era pus sa
aduca o dovada a faptului ca nu au irosit gloantele. Mana dreapta a
celui ucis trebuia taiata si adusa superiorului. Cum se mai intampla
ca unii ofiteri sa isi rateze tinta, erau taiate mainile celor inca
in viata.

In tot acest timp, Belgia inflorea sub Leopold al II-lea si a
grandioaselor sale proiecte arhitecturale, sponsorizate exclusiv de
casa regala, regele fiind in acel moment unul din cei mai bogati
oameni ai lumii.
Exploratorii americani si englezi au fost primii care au observat
tratamentul oferit bastinasilor din Congo. Leopold nu a negat acest
lucru niciodata, insa s-a disculpat de ”comportamentul ofiterilor”.
Ducumentele referitoare la ocupatia statului Congo de catre
administratia belgiana exista in arhiva Ministerului de Externe
belgian, insa sunt clasificate si astazi, fiind considerate ”material
sensibil” pentru coroana belgiana, chiar si dupa atata timp. Ai voie
sa privesti documentele, insa nu ai voie sa atingi nimic.
Povestea genocidului produs de Leopold al II-lea a fost foarte bine
musamalizata, atat de autoritatile belgiene cat si de coroana
britanica, Regina Victoria a Angliei fiind matusa Regelui belgian.
Nicaieri in Belgia nu veti gasi referiri ale acestui genocid. In foarte
multe locuri insa, veti gasi statui ale lui Leopold al II-lea, privit
ca un erou. Una din imaginile tulburatoare din acest documentar este
surprinsa in momentul in care un congolez, ghidul acestui documentar,
ajunge la o cafenea din Belgia. Isi ia o cafea iar la cafea ii este
dat ca si indulcitor, ciocolata.. sub forma de maini negre, taiate.
Documentarul poate fi vizionat in intregime, gratis, AICI
Recent Comments